Angela Soltan: ,,Profesorii epocii noastre rămân o legendă pentru mine”

Anii trec, viața se schimbă și doar amintirile sunt cele care ne mai poartă pe băncile universității, făcându-ne să ne simțim studenți ca odinioară, care au dus faima universității și au demonstrat că orice muncă devine frumoasă, dacă o faci cu pasiune. Este și cazul Angelei Soltan care a părăsit în 1992 băncile universității. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova (USM), Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, iar în prezent se dedică cu mult devotament muncii sale. Este consultant în management și comunicare strategică, fondator al Agenției AQA Logistic & Consulting, interpret de conferințe și profesor universitar – Departamentul Traducere, Terminologie și Lingvistică Aplicată. Mai mult decât atât, în palmaresul său a adunat experiențe de neuitat. A participat la fondarea Centrului Interuniversitar Multilingv de Excelență în Traducere, Terminologie și Lingvistică Aplicată (CIMETTIL), pe care l-a condus până în 2008. A fost Directorul Biroului Uniunii Latine în Republica Moldova și directorul cursurilor la Alianța Franceză din Moldova. Ce amintiri îi trezesc universitatea și foștii profesori, aflați din interviul ce urmează.

Ce v-a determinat să optați pentru Universitatea de Stat din Moldova?

Am ales să îmi fac studiile la această universitate, pentru că doar aici existau cele trei facultăți care mă interesau în mod deosebit: Drept, Jurnalism și Limbi Străine.

De multe ori, tinerii absolvenți sunt motivați de o altă persoană pentru a-și face studiile într-o instituție sau alta. Dumneavoastră cum ați decis?

Eu am avut norocul să întâlnesc în cariera mea multe persoane care m-au inspirat și de la care am putut învăța. Am cunoscut și o persoană care m-a determinat să aleg Facultatea de Limbi Străine, USM și să învăț filologie franceză. Era profesoara mea de franceză, Valentina Pșenicinikov, care m-a cucerit prin tot ceea ce făcea: felul în care vorbea franceza, felul în care gândea, cum se îmbrăca, cum se coafa. Era perfecțiunea întruchipată pentru mine.

Ce părere aveți despre modul de predare al profesorilor din cadrul acestei universități?

Nu pot să mă pronunț cu privire la toți profesorii, fiindcă nu-i cunosc. Cei care mi-au predat mie când am fost studentă, profesorii epocii noastre de tranziție postsovietică de la începutul anilor ’90, rămân o legendă pentru mine, fiindcă au făcut minuni și au schimbat viața multora dintre noi, au construit o parte din ceea ce suntem noi astăzi, învățându-ne să gândim, să visăm și să vedem o lume nouă dincolo de frontierele spațiului închis în care trăiam. Atunci, probabil, nu realizam pe deplin importanța misiunii lor, cu anii însă lucrurile devin tot mai clare, la fel și modul în care învățăm să apreciem experiențele prin care am trecut. Profesorii noștri de atunci erau bine școliți, responsabili și conștienți de importanța misiunii pe care o aveau. Mulți dintre ei erau capabili să înlocuiască toate minunile tehnice și tehnologiile informaționale prin prezența și prestația lor.

Odată cu trecerea anilor, se schimbă și statutul profesorilor. Dumneavoastră cum vedeți profesorul de azi?

Statutul profesorului universitar nu mai este cel care era, predarea limbilor devine tot mai aplicată, teoriile lingvistice s-au îmbinat strâns cu alte științe, informația pe Internet circulă nestingherit în toate formele posibile. În aceste condiții, și rolul profesorului  este în dinamică. El nu mai poate fi sursa de informație care era altădată, ci mai curând un ghid care urmează să arate calea în această abundență de informație, să incite curiozitatea, să provoace discuții, să-și instruiască discipolii. Și atunci, există profesori diferiți. Unii utilizează mai mult metodele de odinioară, iar alții le îmbină cu metodele moderne. Este și o categorie de profesori care utilizează intens tehnologiile informaționale, elaborează cursuri on-line, organizează videoconferințe etc. Cred că este un proces firesc de trecere de la metode tradiționale la metode moderne. Cât de repede decurge procesul depinde de mai mulți factori, nu doar de profesor.

În ceea ce privește relația profesor-student, în ce măsură ea este bazată pe colegialitate?

Am avut cele mai bune experiențe cu profesorii mei, relația dintre noi era bazată pe respect reciproc, iar cu profesorii tineri era și un fel de colegialitate. Colegialitatea este un fenomen salutabil, nu știu însă dacă ar fi principalul criteriu pentru a califica relația profesor-student. Poate ar fi o precondiție pentru ca această relație să fie eficientă, să nu uităm totuși contextul în care trăim și care este tradițional gradul de ,,power distance” în spațiul nostru cultural conform cadrului pe care l-a propus Hofstede.

Considerați că la USM se pune accent pe o dezvoltare multidisciplinară sau studentul este orientat doar într-o singură direcție?

Eu cred că abordarea la USM e multidisciplinară, generală și pe alocuri foarte teoretică. Bine, depinde și de facultate. E o abordare de tranziție, având în vedere că sistemul de învățământ în Republica Moldova este de douăzeci de ani încoace în reformă și în căutare. Probabil, lipsește în unele cazuri o abordare mai personalizată și mai specializată, însă aceasta trebuie pregătită și necesită investiții financiare și intelectuale de lungă durată. Totodată, urmărind ceea ce se întâmplă la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, văd că se lucrează mult la dezvoltarea programelor noi, la utilizarea tehnologiilor informaționale în predare și la modernizarea metodelor de predare. Există dorință de nou, mișcare și căutare.

Cum v-au ajutat cunoștințele acumulate în anii de studenție pentru a face față cerințelor de serviciu?

Cunoștințele pe care ni le-a oferit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine au fost într-un fel ceea ce s-ar numi în ziua de azi ,,soft knowledge”, sau „cunoștințe maleabile” care îți permit să construiești și să modelezi pe acest fundament alte cunoștințe, adaptându-le la aspirațiile și necesitățile tale profesionale. La facultate am învățat două limbi străine, am studiat foarte multă literatură, lingvistică, stilistică, didactică. Era ceea ce voiam să fac pe atunci și îmi plăcea foarte mult. Aceste cunoștințe au fost o platformă perfectă pentru ce am făcut mai departe. Am predat la Catedra de Filologie Franceză la USM, apoi la Alianța Franceză. Ulterior, am activat în calitate de director de cursuri la Alianța Franceză, după care am ocupat funcția de director al Biroului Uniunii Latine în Republica Moldova. Am implementat proiecte foarte interesante în domeniul artei, comunicării și predării limbilor. Am învățat alte două limbi, apoi am studiat mai multe despre comunicarea strategică și management. Am înțeles că abordările în lingvistică au evoluat mult între timp, frontierele cu alte discipline s-au estompat și teoriile pe care le învățasem la facultate m-au ajutat să înțeleg sociolingvistica, teoriile comunicării corporative și ale marketing-ului, precum și multe altele. Este important să fii convins că tot ceea ce ai învățat odată poate fi util, dacă dorești să construiești în continuare pe platforma cunoștințelor tale, dacă vrei într-adevăr cunoștințele tale să devină înțelepciune. Doar acele cunoștințe devin înțelepciune, susțin teoriile moderne, care pot fi utilizate și care contribuie la crearea valorilor.

Orice absolvent păstrează în suflet amintiri legate de anii petrecuți pe băncile facultății. Dumneavoastră ce amintiri vă trezesc anii de studenție?

În primul rând, văd în fața ochilor Biblioteca Națională. Am petrecut foarte mult timp acolo. Era unul dintre puținele locuri unde găseai cărți în limbi străine și puteai citi lucrări în original. La fel găseam acolo toți autorii români despre care nu învățasem nimic la școală și începeam să-i descoperim atunci. Îmi amintesc toți profesorii care ne-au predat, în special cei de lectură analitică cu care aveam cele mai multe ore și până se încheia anul de studii, reușeam să stabilim cu ei relații foarte călduroase.

Dacă, în prezent, ați decide să vă faceți studiile la încă o facultate, ați opta pentru aceeași universitate?

Cred că, dacă aș merge la altă facultate la USM, aș găsi multe de învățat. În același timp, fiindcă îmi place să cunosc abordări și culturi noi, cred că aș opta pentru o universitate în altă țară. Oarecum, tot ce învăț, iar eu mă strădui să învăț în mod continuu, împărtășesc cu studenții mei. Predau managementul proiectelor pentru studenții la Masterat în lingvistica aplicată. Din câte pot vedea, le este interesant când le aduc exemple din diferite țări, le vorbesc despre abordări interculturale și importanța cunoașterii altor culturi pentru cooperarea internațională, pentru implementarea proiectelor în parteneriat cu alte țări. Nu este suficient să vorbești o limbă străină ca să poți coopera cu succes cu parteneri din alte țări. Este necesar să ai cunoștințe despre contextul cultural, despre anumite particularități sociale și politice pentru a putea comunica adecvat cu oameni care vin din alte culturi. Cadrul cultural propus de Hofstede și, în special, termenul ,,culture as mental software”, bunăoară, este foarte util pentru a înțelege particularitățile comunicării interculturale.

Interviu realizat de Cristina Cucoș, studentă USM, FJȘC, 

 

Education - This is a contributing Drupal Theme
Design by WeebPal.